Ingandurate ape trec peste-un noian de vise,
Tacerea locului tacut deschide vise-aprinse
Oamenii uitati prin asfintit se regasesc in noapte
Paseste peste-un crin uscat de mii si mii de soapte.
Copiii maturizati in vremuri ce nu-si mai stiu copilaria
Se uita prin sertare goale unde demult scriau ravase
Se fugareau prin mii de locuri in care isi uitau de vise,
Taceau pasind printre ruine sperand sa-si regaseaca casa.
Batrani uitati prin albe poze isi mai aduc aminte
De locuri ce le-au daruit iubirea si le-au pastrat tacerea.
Isi amintesc de chinuri care le mai umezesc si ochii
Dar le mai ofteaza din cand in cand privirea.
Tacute vise se astern pe mii si mii de ape,
Asurzitoare orase mici se pregatesc de noapte.
Si soaptele ce te-nspaimanta se domolesc uitate,
De oameni care se mai pierd in negricioasa noapte.
duminică, 15 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)